Aşezat pe şesul întins al Tisei, în extremitatea vestică a Ţării, Municipiul Arad a fost menţionat documentar pentru prima dată în 1078-1081, după ce zona Aradului fusese menţionată într-o scriere din 1028. Amplasat pe cursul râului Mureş, municipiul se află la o atitudine de 107 m peste nivelul mării şi are o climă continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C.

Populaţia Aradului este formată din mai multe etnii, aici convieţuind de-a lungul vremii români, maghiari, germani, rromi, sârbi, slovaci şi bulgari. În anul 1912 s-au înregistrat peste 63 de mii de locuitori în Arad, din care peste 70% maghiari, urmând ca până în anul 1992 numărul populaţiei să crească, ajungând în acel an la peste 190 mii de locutori. De atunci, populaţia municipiului a scăzut considerabil, ajungându-se la numărul de 147.922 locuitori la ultimul recensământ (2011). În momentul de faţă, structura etnică a populaţiei este următoarea: români – 85,23%, minorităţile maghiară – 10,63%; germană – 0,84%; rromă – 1,71%, fiind urmaţi de alte minorităţi precum evrei, sârbi, slovaci sau bulgari.

Amintim din punct de vedere economic că Aradul s-a afirmat pe parcursul secolelor XIX – XX ca fiind unul dintre cele mai importante centre economice ale regiunii. Un lucru interesant în această privinţă este raportul întocmit în anul 1937, atunci când datorită activităţii celor peste 4000 de societăţi comerciale, Aradul a fost declarat cel mai puternic centru economic al Transilvaniei, fiind al patrulea din ţară.

De-a lungul vremii, Aradul a fost deschizător de drumuri în multe domenii, printre care şi economia, aici fiind inaugurată în anul 1840 una din primele bănci de economii şi credite de pe teritoriul României. Tot aici au fost înfiinţate prima fabrică de automobile din Ungaria şi de pe teritoriul actual al României (Marta – 1909), prima fabrică de jucării din ţară (Arădeanca – 1959) şi prima fabrică de ceasuri din ţară (Victoria – 1962). O altă informaţie interesantă despre Arad este aceea că în anul 1913, între Arad şi Podgoria Aradului a fost înfiinţată prima linie electrificată din estul Europei – a 8-a din lume.

Astăzi, economia oraşului este asigurată în special de industriile constructoare şi reparatorii ale materialului rulant, industria constructoare de maşini, producția de aparatură și instrumente de masură verificare și control, industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului. Un lucru ce conferă importanţă economică oraşului este acela că aici îşi are sediul central Intesa Sanpaolo Bank România, iar Aradul a fost unul dintre cele trei oraşe alese în 2009 pentru a găzdui primele trei sucursale ale Băncii Comerciale Feroviare.

Cultura a jucat un rol important în viaţa arădenilor, iar Aradul a jucat şi el un rol important în cultura românească. La Arad a fost construit de către un comerciant evreu, primul teatru de piatră din ţară, inaugurat în luna mai 1817, tot la Arad fiind înfiinţat în 1833 al şaselea conservator muzical european – primul din ţară. După ce în 1846 a concertat la Arad Franz Liszt, în 1847 Johann Straus fiul şi în 1877 Pablo Sarsate şi Henryk Wiernawski, arădenii de seamă decid să înfiinţeze Societatea Filarmonică din Arad. După înfiinţarea acestei societăţi, la Arad au avut loc concerte ale unor muzicieni importanţi precum George Enescu (1922) sau Bela Bartok (1924). Prezenţa culturii în rândul arădenilor este rezultatul faptului că de-a lungul istoriei s-a pus mare preţ pe educaţie. Prima şcoală a oraşului, cu predare în limba germană, a fost înfiinţată în anul 1715, iar prima şcoală pedagogică din Transilvania a fost înfiinţată tot la Arad, în anul 1812. Aradul şi-a pus amprenta şi în politica ţării, asta prin faptul că aici s-a hotărât Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, câţiva dintre corifeii Marii Uniri fiind arădeni.

Nici sportul nu a fost uitat de arădeni. Aceştia, ghidaţi fiind probabil de proverbul latin „minte sănătoasă în corp sănătos”, au pus bazele în anul 1890 a ceea ce avea să fie primul club de canotaj din Transilvania, club ce mai târziu, în anul 1923, organizează tot la Arad primul campionat naţional de canotaj din România. Era inevitabil ca „sportul-rege” să fie lăsat la o parte, la Arad jucându-se în anul 1899, primul meci oficial de fotbal din Transilvania. Decenii mai târziu, UTA, cea mai de seamă echipă de fotbal pe care Aradul a dat-o României, ajungea să aibă în palmares şase campionate câştigate, două cupe ale României şi o prestaţie în sferturile cupei UEFA, câştigându-şi titlul de „campioana provinciei”.